AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind completarea DECRETULUI-LEGE nr.118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri

 

 

Analizând propunerea legislativă privind completarea DECRETULUI-LEGE nr.118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (b499/26.10.2021), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/5322/01.11.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D981/02.11.2021,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46 alin.2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, republicat,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect completarea art.5 din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat.

Se preconizează extinderea sferei beneficiarilor actului normativ de bază prin includerea unei noi categorii, constând în copiii minori la data la care unul dintre părinții lor firești era căsătorit cu o persoană aflată într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) și (2), care au crescut într-o asemenea familie, urmărindu-se acordarea unei indemnizații lunare în cuantum egal cu al celei prevăzute la art.5 alin.(6).

În raport de conținutul său normativ, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare, iar, în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Întrucât propunerea legislativă va avea implicații asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) din Constituție.

Totodată, sunt incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.

În acest sens, precizăm că, în considerentele Deciziei nr.331/2019, Curtea Constituțională a reținut că, „lipsind fișa financiară (inițială și reactualizată) nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar real㠔.

4. Referitor la Expunerea de motive, semnalăm că aceasta nu respectă structura prevăzută la art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind prezentate, printre altele, informații cu privire la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani).

5. La titlu, având în vedere că prezentul demers legislativ vizează exclusiv completarea art.5 din Decretul-lege nr.118/1990, pentru respectarea uzanțelor normative și pentru o exprimare adecvată în context, propunem următoarea formulare:

„Lege pentru completarea art.5 din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri”.

6. La articolul unic, pentru respectarea uzanțelor normative și pentru o informare corectă asupra editorialului în care a fost republicat actul de bază, partea dispozitivă se va reformula astfel:

„Articol unic. - La articolul 5 din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1208 din 10 decembrie 2020, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin.(61), cu următorul cuprins:”.

În continuare, se va reda între ghilimele textul propus pentru alin.(61).

Pe cale de consecință, textul „1.La articolul 5, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin.(61), cu următorul cuprins:” va fi eliminat.

7. Referitor la soluția legislativă preconizată, în primul rând, recomandăm a se analiza dacă aceasta poate fi promovată, având în vedere că un copil dintr-o căsătorie anterioară a soțului/soției persoanelor prevăzute la art.1 alin.(1) și (2) din Decretul-lege nr.118/1990 și un copil firesc al acestor persoane nu se află în aceeași situație juridică.

Copiii din căsătorii anterioare ale soțului/soției persoanelor menționate, beneficiarii primari ai Decretului-lege nr.118/1990, nefiind nici copii firești, nici copii adoptați, de principiu, nu pot beneficia de același statut juridic ca cel al copiilor biologici, deoarece, potrivit principiului nediscriminării, în accepțiunea Curții Constituționale „(...) egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art.16 alin.(1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat(a se vedea Decizia nr.875 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.87 din 27 ianuarie 2020, paragraful 45).

8. În eventualitatea în care propunerea legislativă va fi totuși promovată, recomandăm a se avea în vedere următoarele aspecte:

8.1. În ceea ce privește prima parte a textului preconizat pentru art.5 alin.(61), respectiv „Copilul minor la data la care unul din părinți era căsătorit cu o persoană care era într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) și (2)”, întrucât exprimarea este imprecisă,
neînțelegându-se dacă respectivul copil a fost sau nu crescut de părintele căsătorit cu o persoană aflată într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) și (2), este necesar ca aceasta să fie reformulată, astfel încât să vizeze doar copilul crescut de un asemenea părinte și, eventual, să prevadă o perioadă minimă în care a făcut parte din familia beneficiarului primar al Decretului-lege nr.118/1990.

8.2. Referitor la cuantumul indemnizației lunare care ar urma să se acorde noii categorii de beneficiari, semnalăm că acesta nu poate fi calculat conform alin.(6), care face referire la „același cuantum cu indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat”, întrucât nu se înțelege dacă sintagma „părintele său decedat” vizează părintele firesc al copilului, care l-a crescut și care a fost căsătorit cu o persoană aflată într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) și (2) sau persoana aflată într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) și (2), beneficiar primar al actului normativ de bază.

8.3. Totodată, semnalăm că exprimarea folosită în textul propus pentru art.5 alin.(61) nu este corectă din punct de vedere gramatical și nici specifică stilului normativ, fiind necesară înlocuirea sintagmei „unul din părinți” cu sintagma „unul dintre părinți” și a sintagmei „persoană care era într-una dintre situațiile” cu sintagma „persoană care s-a aflat într-una dintre situațiile”.

8.4. Menționăm că, potrivit art.24 alin.(1) din Legea nr.24/2000, „soluțiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative”.

În acest context, recomandăm a se analiza dacă nu este necesară completarea art.5 cu un nou alineat, respectiv alin.(91), care să prevadă că și în cazul în care ambii părinți ai copilului au fost căsătoriți cu persoane care s-au aflat într-una dintre situațiile prevăzute la art.1 alin.(1) și (2), iar copilul a fost crescut o perioadă de unul dintre părinții firești, apoi de celălalt, acesta are dreptul la indemnizația al cărei cuantum este mai mare.

În cazul în care va fi preluată această observație, este necesară reformularea în mod corespunzător a articolului unic, astfel:

„Articol unic. - Articolul 5 din Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1208 din 10 decembrie 2020, se completează după cum urmează:

1.După alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin.(61), cu următorul cuprins:

«(61) (... se va reda textul propus ...)».

2.După alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin.(91), cu următorul cuprins:

«(91) (... se va reda textul propus ...)»”.

8.5. În ceea ce privește formula de atestare a legalității adoptării legii, având în vedere caracterul prezentei propuneri, este necesară menționarea corectă a temeiului constituțional pentru adoptarea acestei legi, respectiv „art.76 alin.(2) din Constituția României, republicat㔠în loc de „art.76 alin.(1) din Constituția României, republicată”.

 

 

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr.932/24.11.2021